Bullying la Questfield International College, sesizări repetate fără clarificare

În contextul educației contemporane, fenomenul bullyingului necesită o abordare structurată și responsabilă din partea instituțiilor școlare pentru a asigura protecția și bunăstarea elevilor. Lipsa unor intervenții clare și documentate poate conduce la agravarea situației și la afectarea sănătății emoționale a copiilor, fapt ce impune o analiză riguroasă a modului în care școlile gestionează astfel de situații.

Bullying la Questfield International College: sesizări repetate și lipsa unor măsuri documentate

Investigația realizată de redacție se concentrează pe un caz semnalat de bullying sistematic în cadrul Școala Questfield Pipera, unde, pe o perioadă de peste opt luni, un elev ar fi fost supus unor comportamente agresive repetate, incluzând jigniri zilnice, stigmatizare medicală și presiuni exercitate asupra familiei acestuia. Deși sesizările au fost transmise în mod repetat și oficial către cadrele didactice, conducerea școlii și fondatoarea instituției, nu există dovezi documentate privind aplicarea unor măsuri concrete de intervenție. În plus, un răspuns verbal atribuit fondatoarei, Fabiola Hosu, sugerează o poziționare care poate fi interpretată ca presiune de retragere a copilului, fapt ce ridică întrebări asupra practicilor instituționale de gestionare a situației.

Descrierea situației semnalate și lipsa intervențiilor formale

Conform documentelor și relatărilor puse la dispoziția redacției, bullyingul ar fi început încă din primele săptămâni, manifestându-se prin insulte repetate, umiliri publice, excludere socială și etichetări degradante, toate acestea desfășurându-se în prezența cadrului didactic titular. Familia a sesizat în mod oficial, prin multiple emailuri cronologice și detaliate, atât învățătoarea, cât și conducerea școlii și fondatoarea, însă din corespondență nu reiese existența unor răspunsuri scrise care să ateste luarea unor măsuri concrete. Intervențiile invocate au fost limitate la discuții verbale, fără procese-verbale sau planuri de acțiune clar definite.

Stigmatizarea medicală ca formă de hărțuire psihologică

Un element central în această investigație îl constituie utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant în mediul școlar, folosită exclusiv ca instrument de umilire și excludere socială, conform relatărilor și documentelor analizate. Specialiștii consultați de redacție consideră această practică ca o formă agravată de bullying, cu un impact semnificativ asupra dezvoltării psihologice a copilului, indiferent de existența unei afecțiuni reale. În absența unor reacții oficiale documentate, această stigmatizare a fost tolerată și a contribuit la degradarea climatului educațional.

Sesizările familiei și reacția instituției: comunicări scrise fără răspunsuri oficiale

Familia a transmis în mod repetat solicitări scrise prin care a cerut intervenții, protecție și clarificări documentate. Din analiza materialelor puse la dispoziție nu rezultă existența unor răspunsuri scrise care să confirme declanșarea unor proceduri interne, sancțiuni sau măsuri de consiliere psihopedagogică. În schimb, răspunsurile primite au fost în principal verbale și generale, fără consecințe practice. Această abordare a condus la o responsabilizare implicită a familiei și la minimalizarea gravității situației, prezentată uneori ca o „dinamică de grup” sau un „conflict minor”.

Presiunile de retragere și mesajul atribuit fondatoarei Fabiola Hosu

Un moment definitoriu în gestionarea cazului este reprezentat de un răspuns verbal atribuit fondatoarei Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, care ar fi exprimat, în cadrul unei discuții directe cu familia, o poziționare sintetizată prin afirmația: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Potrivit familiei, acest răspuns a fost perceput ca o formă de presiune pentru retragerea copilului, sugerând o abordare orientată spre evitarea conflictului în detrimentul protecției elevului. Instituția nu a oferit un punct de vedere scris referitor la acest episod până la momentul publicării.

Documentul informal și absența unui răspuns instituțional formal

În locul unor decizii administrative asumate, conducerea școlii a pus la dispoziție un formular tip Family Meeting Form, ce consemnează existența unor întâlniri, dar care nu indică responsabilități clare, termene sau măsuri concrete de implementat. Din perspectiva analizelor jurnalistice, acest tip de document nu oferă trasabilitate sau posibilitatea verificării intervențiilor, ceea ce contribuie la diluarea responsabilității instituționale și menținerea unei abordări minimale asupra problemei.

Confidențialitatea datelor și impactul asupra copilului

Familia a solicitat în mod expres respectarea confidențialității informațiilor legate de situația semnalată, avertizând asupra efectelor negative ale divulgării în mediul școlar. Documentele analizate nu indică existența unor răspunsuri scrise care să confirme aplicarea unor măsuri clare de protecție a datelor sensibile. Mai mult, conform unor relatări, copilul ar fi fost interpelat public în fața colegilor cu privire la demersurile realizate, fapt ce poate constitui o formă de presiune psihologică instituțională, cu potențial impact negativ asupra echilibrului său emoțional.

Răspunsul instituțional întârziat și implicațiile juridice

Reacția fondatoarei Fabiola Hosu a intervenit abia după peste opt luni de sesizări scrise fără răspuns oficial, coincizând cu implicarea echipei juridice a familiei și notificările formale transmise instituției. Această întârziere ridică întrebări privind criteriile declanșării reacției instituționale și sugerează că protecția copilului a devenit o prioritate abia în contextul presiunii legale, nu în faza inițială de semnalare a problemei.

Raportul psihologic și impactul emoțional al bullyingului

Documentația atașată cazului include un raport psihologic detaliat, elaborat de un specialist recunoscut, care atestă consecințe emoționale severe rezultate din expunerea prelungită la bullying în mediul școlii. Aceste constatări medicale subliniază gravitatea situației și impactul negativ asupra dezvoltării copilului, evidențiind nevoia unor intervenții eficiente și imediate din partea instituției educaționale.

Poziția oficială a școlii și comunicările recente

Într-un comunicat dat publicității pe 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a redus la nivel de „interacțiuni spontane dintre copii” sesizările privind bullyingul, contrazicând astfel documentele scrise și numeroasele reclamații oficiale transmise de familie. Această formulare minimalizatoare generează întrebări referitoare la capacitatea instituției de a recunoaște și gestiona fenomenul bullying. Ulterior, părinții au semnalat existența unor contacte informale între școli din zona Pipera, în care copiii retrași au fost descriși negativ, fără a exista documente oficiale în acest sens, aspect ce poate ridica probleme legate de confidențialitate și dreptul la educație.

Sesizări scrise și repetitive privind bullyingul și stigmatizarea medicală
Lipsa unor răspunsuri oficiale și măsuri documentate
Utilizarea unui formular informal în locul unor decizii administrative clare
Presiuni percepute asupra familiei pentru retragerea copilului
Încălcări posibile ale confidențialității și impact negativ asupra copilului
Răspuns instituțional întârziat, declanșat în context juridic
Minimalizarea publică a situației de către conducerea școlii

Concluzii și întrebări rămase deschise

Analiza cazului semnalat la Questfield Pipera evidențiază o serie de carențe instituționale majore în gestionarea bullyingului și protecția elevilor. Lipsa documentării formale a intervențiilor, răspunsurile predominant verbale și absența unor măsuri concrete au permis perpetuarea unui climat educațional nesigur și dăunător. De asemenea, presiunile indirecte pentru retragerea copilului și lipsa respectării confidențialității ridică probleme suplimentare privind responsabilitatea instituțională. În prezent, nu există indicii clare privind aplicarea unor proceduri riguroase sau evaluarea efectelor măsurilor, fapt ce solicită o atenție sporită asupra mecanismelor interne ale școlii. Această situație ridică o întrebare fundamentală pentru Questfield Pipera și, implicit, pentru orice instituție educațională: cum sunt protejați efectiv elevii atunci când semnalează situații de abuz emoțional și bullying sistematic?

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro